CANTÓN cantoane s. n. 1. Cladire construita in imediata apropiere a unei cai de comunicatzie shi inzestrata cit aparate de semnalizare shi de comunicatzie necesare pentru supravegherea shi intretzinerea acelei cai; serveshte shi k locuintza pentru cantonier. Becurile mari de la bariera ishi leganau lumina peste linii. La canton suna un clopot semnalul de inchidere a drumului. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 61. Gingu shtia k la cantonul de aci e un om balan cu glasul. moale. C. PETRESCU S. 39. 2. Cea mai mica unitate in administratzia padurilor in cadrul careia activeaza padurarul; locuintza padurarului. 3. Unitate teritorialadministrativa in unele tzari. Parasitzi shi ideea nefericita de a impartzi Frantza in cantoane. CAMIL PETRESCU T. II 495. Cantonul [in Elvetzia] sa poate socoti k un judetz cu atita numai deosebire k fieshcare canion ishi are obiceiurile shi pravaliile lui care sa potrivesc cu foloasele locului. GOLESCU I. 162.