CADEÁ cad vb. II. Intranz. I. 1. A se deplasa de sus in jos prin propria greutate a se lasa in jos la pamint; a pica. Semanatorul printre brazde lasa samintza lui sa cada. MACEDONSKI O. I 61. Desfacut Din pumnul strins virtos Spreadincuri vijiind in jos Cutzitul a cazut. COSHBUC P. I 231. ◊ Fig. Acuma taceri lungi cadeau intre un shir de vorbe schimbate shi altul. SADOVEANU O. IV 48. ◊ (Despre ploaie zapada grindina fulger etc.) TZintirimul luminat de luna dormea sub zapada cazuta de curind. ANGHEL PR. 131. [Trasnetul] in groaznicai urgie Luceshte crapa cade detunan vijelie SHun shir de copaci mindri i mistuie sub el. MACEDONSKI O. I 252. De cind cazu un trasnet in dom... deatunci in somn K plumbul surd shi rece el doarme ziua toata. EMINESCU O. I 96. Ah! Eatit de alba noaptea parcar fi cazut zapada. EMINESCU O. I 154. ♦ Fig. (Despre iarna ger noapte seara etc.) A se lasa a se apropia a veni. Amurgul cadea. Turnurile fabricilor luceau in lumina roshiatica a asfintzitului. DUNAREANU N. 19. Noaptea cadentunecata Pe cimpie shi pe munte. BOLINTINEANU O. 9. ♦ (Despre soare) A cobori a scapata. Soarele cadea la vale shi parea pe virful bradului singuratec k o frunte in raze pe umeri negri. EMINESCU N. 50. ◊ (Despre ape de munte) A curge (repede) a cobori. Aud tirziu prin noapte piraiele ce cad Cu vuiet de pe dealuri. COSHBUC P. I 258. Zburdalnic de pe coaste. Gureshe piraie cad. COSHBUC P. I 261. Pe cind cu zgomot cad Izvoarelentruna Alunece luna Prin virfuri lungi de brad. EMINESCU O. I 216. 2. (Despre partzi ale unui organism: dintzi par fulgi) A se desprinde (din locul sau) a se pierde. Parul meu de ashteptare o salbeasca sau sa cada. MACEDONSKI. O. I 71. De vorbit nu poate vorbi k maselele shi dintzii iau cazut. CREANGA P. 52. Fata care shtia k de facut treaba nu mai cade coada nimarui ishi sufleca minicile calca lut shi lipi cuptiorul. CREANGA P. 287. Mai bade de dorul tau imi tot cade parul meu. JARNÍKBIRSEANU D. 88. ♦ (Despre frunze shi flori) A se scutura. Cazusera frunzele shi nu erau verzi decit cei doi moliftzi din dreptul ferestrelor. SAHIA N. 55. Adormind de armonia Codrului batut de ginduri Flori de tei deasupra noastra Or sa cada rinduririnduri. EMINESCU O. I 75. Miroase florileargintii SHi cad o dulce ploaie Pe creshtetelea doi copii. EMINESCU O. I 179. 3. (Despre partzi ale corpului sau despre obiecte legate prinse care continua a fi in parte sustzinute) A se lasa in jos (sau intro parte) a atirna; a se pleca. Fara sami fi fost somn pleoapelemi cazura peste ochi. HOGASH M. N. 17. Capui cade pea lui umar. EMINESCU O. I 104. Parul sau negru k nori de ploaie Dea lung pe umeri neted cadea. ALECSANDRI P. I 20. [Tinarul] era incins cu un shal rosh cu flori din care o poala i se slobozea pe coapsa stinga iar capetele... cadeau apoi peste papucii lui cei galbeni. NEGRUZZI S. I 16. Postelnicul lasa sa cada perdeaua care pinatunci sta incremenita mina lui. NEGRUZZI S. I78. 4. A inceta de a mai sta vertical sau in picioare; a se rasturna a se pravali. Cind venea acasa noaptea tirziu cadea k butucul. CAMILAR N. I 19. Furtuna filfiie peste muntzi iar in vaile lor brazii cad unul dupa altul smulshi de ape sau de stincile mari rostogolite. BOGZA C. O. 98. Fara sa dejuge boii incepe a taia copacul sa cada in car deodata. CREANGA P. 46. SHi in nesimtzire cade pea jetzului sau spata. EMINESCU O. I 95. Simtzind picioarelemi slabind am inchis ochii shi man tzinut de strana k sa nu cad. NEGRUZZI S. I 54. ◊ Expr. A cadea la (sau pe) pieptul (sau in bratzele ) cuiva. In bratzelemi intinse Sa alergi pe piept sami cazi Satzi desprind din creshtet valul Sal ridic de pe obraz. EMINESCU O. I 75. A cadea (bolnav) la pat = a se imbolnavi greu. Ajunse acasa istovita tremurind. Cazu bolnava la pat. BART E. 238. [Baba] cazu la pat bolnava de moarte. CREANGA P. 13. A cadea in picioare = a ieshi bine dintro situatzie grea. A cadea din (sau regional de pe) picioare (sau dean picioarele) = a nu mai putea sta de oboseala a fi mort de oboseala. (Rar) A cadea dea pluta v. pluta. ◊ A se darima a se surpa a se narui. (In forma de conj. caza) Ajunse sa i se para k sta sa caza coliba pe ei. ISPIRESCU U. 95. ◊ Fig. (Despre oameni) Mai odihneshtete k intro zi ai sa cazi. ◊ Fig. (Despre guverne legi valori etc.) Ashi inceta existentza a nu mai fi in vigoare. Iobagia a cazut. RETEGANUL P. V 57. D. Odobescu dupa ce declara guvernul cazut se puse a numi altul nou. BOLINTINEANU O. 249. Imparatzia rominobulgara cade subt izbirile turcilor. BALCESCU O. II 13. ◊ A avea un insucces a nu reushi. A cazut la examen. Piesa a cazut. ♦ (Despre luptatori) A pieri a muri (in lupta). Soldatzi cazutzi pe cimpul de lupta. ▭ Lupta cea mare va veni... SHtiu citziva dintre noi vor cadea. Vor cadea insa jertfe pentru cauza mishcarii proletare. SAHIA N. 40. Sarmana fata in zadar vai! cata Pe iubitul sau! El in foc cazuse Dupa ce facuse Vitejii de zmeu! ALECSANDRI P. I 56. 5. (Despre un orash o fortareatza o pozitzie etc.) A ajunge in mina adversarului a fi cucerit a fi ocupat. In urma unui atac puternic orashul a cazut in mina armatei populare. 6. (Adesea complinit prin «in genunchi» «cu rugaminte» etc.) A se asheza in genunchi inaintea cuiva spre ai arata supunere sau ai cere iertare ori ajutorare; a ruga pe cineva cu umilintza sau cu staruintza. Au intzeles k trebuie sa cada la mila imparatului. SADOVEANU D. P. 40. Na ramas om shtiutor de carte pe valea aceea caruia Ilinca sa nui cada cu rugaminte k sai citeasca ravashul lui Radu. VLAHUTZA O.A. 103. Fiul imparatului shi mumasa cazu cu rugaciune la gainareasa k sa se faca cum era la nunta. ISPIRESCU L. 311. Ceoi ramas? intreba Lapushneanu. Doamne! doamne! zise Motzoc cazind in genunchi nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noastre. NEGRUZZI S. I 140. 7. A ajunge a sosi a nimeri pe neashteptate sau din intimplare intrun Ioc sau intro situatzie oarecare; a pica. Cadea intre ei o informatzie neashteptata. SADOVEANU P. M. 98. Femeie hai! ia vezi denchipuie mai iute de cea masa k uite neo cazut la gazda musafiri flaminzi. HOGASH M. N. 228. Plecara zicindui sa se pazeasca a nu cadea in capcana. ISPIRESCU L. 331. Am cazut la casa imparateasca. CREANGA P. 257. ◊ Expr. A cadea la (sau pe) mina (sau miinile) cuiva = a ajunge in puterea la discretzia cuiva. Ei! las' Pepelea k mii cadea tu la mina. ALECSANDRI T. 248. Care raminea pe urma cadea in minile moldovenilor. NEGRUZZI S. I 171. A cadea cu vorba = a spune ceva pe neashteptate. Asha soro cazu cu vorba Ceaushanca k din senin. DELAVRANCEA S. 40. A cadea pe capul cuiva sau ai cadea (cuiva) belea (pe cap) = a veni nedorit pe neashteptate la cineva. Nu e frumos sa cazi pe capul oamenilor. PAS Z. I 71. Viu fara Luchi... sa va cad belea pe douatrei zile. CARAGIALE O. VII 159. A cadea cuiva drag (sau la inima) = ai fi cuiva pe plac ai deveni drag. El iar privind de saptamini i cade draga fata. EMINESCU O. 167. ◊ A se arunca a se napusti; a navali (asupra cuiva). Iarna calaretzi moldoveni strabat codri samesteca cu viforul shi cad asupra cetatzilor. DELAVRANCEA A. 18. Mihai cade cu o furie mare asupra armiei dushmane. BALCESCU O II 282. 8. (Complinirea introdusa de obicei prin gresheala robie gratzie dizgratzie influentza etc.) A cadea in... (sau sub...) a fi cuprins de... E la mijloc o femeie frumoasa pentru care ai cazut la patima. SADOVEANU D. P. 76. Arabul cazuse in aspra robie. MACEDONSKl O. I 15. ◊ (Poetic) Ramas singur intre orizonturi de cimpie indepartate Oltul cade intrun somn adinc. BOGZA C. O. 156. ◊ Expr. A cadea pe ginduri = a deveni ingindurat. Cazura totzi pe ginduri. Un lemn ars shi destramat de jaratec bufni in soba inalta. DUMITRIU N. 182. Cu perdelele lasate SHed la masa mea de brad Focul pilpiie in soba Iara eu pe ginduri cad. EMINESCU O. I 105. ◊ (Cu schimbarea constructziei) Trase unditza; cind ce sa vezi: un peshte mare cu totul shi cu totul de aur. Doar k nui cazu leshin de bucurie. ISPIRESCU L. 380. Tocmai pe mine cazuse pacatul sa fiu mai mare intre fratzi. CREANGA A. 64. ◊ Expr. Ai cadea (cuiva) rau = a nui conveni; a nui placea; a se intimpla ceva rau. Rizi tu rizi... dar unde te duci fara de mine rau are satzi cada. CREANGA P. 244. Ai cadea bine = ai placea ai prii. 9. A fi a se situa a se afla. Intrun triunghi inaltzimea cade perpendicular pe baza. Comuna cade pe malul drept al Oltului. In limba maghiara accentul cade pe prima silaba a cuvintului. 1 ianuarie 1953 a cazut. intro joi. ◊ Expr. A cadea in sarcina (sau in competentza in atributziile in grija) cuiva = a reveni cuiva. Grija gospodariei cade in sarcina mea. ◊ (La ghicitul in cartzi) A se arata a se vedea a reieshi (din ashezarea cartzilor). 10. (In expr.) A cadea la invoiala sau a cadea de acord = a ajunge la intzelegere (dupa o discutzie in contradictoriu). ◊ (Invechit) A cadea la pace = a se impaca. II. Refl. unipers. A reveni (cuiva k parte din ceva) a se cuveni. Partea aceasta mi se cade mie. ▭ El nici pricepere navea sa ceara simbrie cit sar fi cazut. RETEGANUL P. III 28. ◊ A shedea bine a se potrivi. Tot cear zice i se cade tot ce facei shade bine. EMINESCU O. I 159. Mare nunta se facea Cu nuntashi nenumaratzi Cum se cade lamparatzi. ALECSANDRI P. 179. ◊ Expr. Asha mi se cade = ashami trebuie. Fa bine satzi auzi rau zise Gerila. Daca nu vam lasat sa intratzi aici inaintea mea asha mi se cade; ba inca shi mai rau. CREANGA P. 253. Prez. conj. shi: (regional) pers. 1 caz pers. 3 caza (ISPIRESCU U. 95).