BĂLIGÁR, (I) băligare, s. n., (II) băligari, s. m. I. 1. Baligă. 2. Baligă amestecată cu paie, folosită ca îngrășământ sau ca combustibil. II. Nume dat unor specii de insecte coleoptere de culoare neagră-albăstruie, care se hrănesc cu baligă proaspătă (Geotrupes). [Var.: bălegár s. n. și m.] – Din baligă + suf. -ar.