BUZAU 1. Riu afl. dr. al Siretului; 324 km. Izv. din N masivului Ciucash shi trece prin intorsura Buzaului Nehoiu Patirlagele shi pe la N de municipiul Buzau. In cursul inf. irigatzii. Afl. pr.: Bisca Chiojdului Slanic Cilnau. 2. Pas pe valea superioara a riului B. in apropiere de Intorsura Buzaului facind legatura cu Depr. Birsei. Alt.: 869 m. 3. Cimpia ~ portziune a Cimpiei Romane intre Calmatzui shi Buzau limitata de Cimpia Gherghitzei (la SV) shi Cimpia Rimnicului (la NE). Culturi de plante industriale shi cereale. 4. Muntzii ~ grupa muntoasa in Carpatzii de Curbura formata din cinci masive bine delimitate: Penteleu Podu Calului Siriu Monteoru shi Ivanetzu. 5. Municipiu in NE Cimpiei Romane reshed. jud. cu acelashi nume; 146.556 loc. (1991). Nod feroviar shi rutier. Ind. metalurgica (sirma shi produse din sirma cuie electrozi pentru sudura) constr. de mashini (subansamble pentru tractoare utilaje pentru material rulant feroviar utilaj chimic shi petrolier) chimica (prelucr. maselor plastice folii de vinilin) de prelucr. lemnului (mobila) mat. de constr. (geamuri shlefuite caramida tzigla prefabricate din beton) textila (filatura de lina tzesaturi de bumbac tricotaje topitorie de cinepa) alim. (produse de panificatzie zahar ulei vegetal bere etc.). Productzia de sticla pentru menaj de geamuri securizate semicristal shi de bunuri metalice de larg consum. Muzeu. Monumente istorice: Episcopia (initzial schitul Frasinet sfirshitul sec. 15 refacut de Matei Basarab in 1650) Biserica Banu construita in 1571 shi refacuta in 1722; case din sec. 18 shi 19. Mentzionat documentar pentru prima oara in 1431 k punct de vama sa dezvoltat in sec. 16 cind a devenit sediul unei episcopii. Important centru tipografic (sec. 1819). Declarat municipiu in 1968. 6. Jud. in SE Romaniei in SE Carpatzilor Orientali axat pe cursul superior shi mijlociu al riului Buzau; 6.072 km² (256% din supr. tzarii); 520.568 mii loc. (1991) din care 394% in mediul urban; densitate: 852 loc./km. Reshed.: municipiul Buzau. Orashe: Nehoiu Pogoanele Rimnicu Sarat. Comune: 81. Relieful este reprezentat prin trei trepte majore (muntzi dealuri subcarpatice cimpii) care coboara de la NV catre SE. Treapta inalta cuprinde Mtzii Buzaului (constituitzi din masivele Penteleu Podu Calului Siriu Monteoru shi Ivanetzu) shi prelungirile de SV ale Mtzilor Vrancea iar cea mijlocie include Subcarpatzii Buzaului formatzi dintrun ansamblu de culmi deluroase (Dealurile Istritza Ciolanu Cornatzel Dilma Bisoca sh.a.) separate de depr. (Nishcov Cislau Patirlagele Sibiciu Pirscov sh.a.). Cimpia extinsa in jumatatea SE a jud. este alcatuita din trei subunitatzi pr. (Baraganul Ialomitzei C. BuzauCalmatzui shi C. Rimnicului) apartzinind C. Romane. Clima are caracter temperatcontinental cu nuantze zonale determinate de formele de relief. In sectorul montan temp. medii anuale sint de 46°C in cel deluros 810°C iar in cel de cimpie de 105°C. Precipitatziile variaza intre 1.200 mm anual in muntzi 600700 mm in dealurile subcarpatice shi sub 500 mm anual in cimpie. Vinturi predominante dinspre NE shi SV. Retzeaua hidrografica pr. este reprezentata de cursul superior shi mijlociu al Buzaului care colecteaza majoritatea riurilor mici (Bisca Mica Siriu Bisca Chiojdului Slanic Cilnau sh.a.). Terit. jud. mai este strabatut de cursurile superioare ale riurilor Sarata Calmatzui shi Rimnic. Resurse naturale: zacaminte de petrol (Berca Arbanashi Tisau Plopeasa Scortzoasa Beceni sh.a.) shi gaze naturale (Tisau Roshioru Boldu Ghergheasa) diatomita (Patirlagele) chihlimbar (perimetrul MlajetSibiciuColtziBozioru) argila (Simileasa) gresie gips nisipuri ape minerale sulfuroase feruginoase clorosodice (SarataMonteoru Fishici Siriu Nehoiu sh.a.) paduri. Economia. Principalele ramuri industriale sint constr. de mashini shi prelucr. metalelor (215% din prod. totala a jud.) cu unitatzi la Buzau shi Rimnicu Sarat in cadrul careia se produc utilaje tehnologice pentru ind. metalurgica petroliera shi chimica subansamble pentru tractoare garnituri de frina shi etanshare materiale feroviare (schimbatori cu ace flexibile tirfoane) diverse produse din metal (mashini de gatit sobe de incalzit articole din tuci etc.). Alte ramuri cu ponderi importante in prod. ind. a jud. sint: metalurgia feroasa 144% (sirma shi produse din sirma la Buzau) chimica (prelucr. maselor plastice folii de vinilin la Buzau shi Beceni regenerarea uleiurilor la Rimnicu Sarat) mat. de constr. (geamuri prefabricate din beton la Buzau var la Magura caramizi la Berca Patirlagele) prelucr. lemnului (Buzau Rimnicu Sarat Nehoiu Verneshti Gura Teghii) textila (Buzau Smeeni Patirlagele) conf. (Rimnicu Sarat Buzau Nehoiu) alim. (conserve de legume preparate din carne shi lapte zahar uleiuri vegetale vin etc.). In 1989 agricultura dispunea de 260.154 ha terenuri arabile 119.336 ha pashuni shi finetze naturale livezi shi vii. Supr. arabile sint dominate de culturile de porumb (88.108 ha) urmate de cele de griu shi secara (61.573 ha) plante de nutretz (26.410 ha) plante uleioase floareasoarelui sfecla de zahar orz shi orzoaica tutun cartofi legume etc. Culturile viticole (11.543 ha) au o extindere mai mare in zona dealurilor subcarpatice (Pietroasele Verneshti Greceanca sh.a.). Pomicultura are prod. importante de prune mere pere nuci (Nehoiu Patirlagele Cislau Pirscov Chiojdu). In 1990 sectorul zootehnic dispunea de 4387 mii capete ovine 233 mii capete porcine 172 mii capete bovine shi 15 mii capete cabaline (la Chislau shi Rushetzu exista mari crescatorii de cai de rasa); avicultura sericicultura apicultura. Cai de comunicatzie (1990): lungimea totala a retzelei feroviare este de 232 km din care 108 electrificata iar cea a drumurilor publice de 2.056 km din care 307 km modernizate. Unitatzile de invatzamint cultura shi arta (19891990): 387 shcoli generale 22 licee case memoriale muzee 156 cinematografe 512 biblioteci etc. In cadrul manifestarilor etnofolclorice se remarca „Dragaica” care se desfashoara anual in luna iunie la Buzau. Turism. Pr. obiective de atractzie turistice de pe terit. jud. B. sint: elementele peisagistice (valea superioara a Buzaului masivele muntoase Siriu shi Penteleu vulcanii noroioshi din zonele Piclele Mari shi Mici Beciu fenomen unic in tzara declarat monument al naturii „focurile nestinse” de la Lopatari rezervatzia geologica cu stincile de calcar de la Badila denumita „Sarea lui Buzau” rezervatzia forestiera MileaViforita cu molizi seculari etc.) monumentele shi locurile istorice (manastirea Ciolanu biserica Cislau schitul Bradu complexul arheologic de la SarataMonteoru tezaurul de la Pietroasele complexul taberei de sculptura in aer liber de la Magura etc.) statziunile balneoclimaterice (SarataMonteoru Fishici) bogatzia shi diversitatea elementelor etnografice (sculpturi in lemn in zona Bisoca Lopatari Chiojdu tzesaturi shi covoare la Bisoca Siriu Lopatari instrumente muzicale populare la Minzaleshti Catina) etc. Indicativ auto: BZ.