BÚZA buze s. f. 1. Fiecare dintre cele doua partzi carnoase care marginesc gura shi acopera dintzii. Buza de sus. Buza de jos. ▭ Uriashul cuvint: Libertate! Ne tremura buzele aproape K plingem shoptindul. BENIUC V. 127. Lasindushi iar capul in jos ishi mushca buzele ishi strinse pumnii. CAMILAR TEM. 205. Gura i era uscata shi buzele arse. VLAHUTZA O. A. I 104. Incepe a bea lacom la apa shi ashi linge buzele de dulceatza shi bunatatea ei. CREANGA P. 214. Pune gura lui fierbinte pea ei buze ce suspina. EMINESCU O. I 79. Buza de iepure = buza (de sus) ushor despicata (k la iepure) lasind sa se vada o parte din dintzi shi constituind un defect din nashtere. Asha a nascuto matusha... cu buza de iepure. STANCU D. 12. ◊ Expr. (Familiar) A ramine cu buzele umflate = a ramine inshelat pacalit dezamagit in ashteptarile sale. Ii era sa nushi piarza slujba shi sa ramiie cu buzele umflate. ISPIRESCU L. 234. A sufla (sau a bate) in buze = a ramine pagubash (de ceva); a fluiera a paguba. Toporul sa cufundat shi Prepeleac a ramas batind in buze. CREANGA P.46. Ai crapa(sau ai scapara ai arde cuiva) buza (de ceva) = a avea mare nevoie (de ceva) a fi la strimtoare; aicrapa maseaua. A se shterge (sau linge spala) pe buze = a fi silit sa renuntze la ceva sashi ia nadejdea de la un lucru dorit sau rivnit. Ashi linge buzele (dupa ceva) = a pofti a rivni a jindui (ceva). Ashi mushca buzele (de necaz sau de parere de rau) = a regreta foarte tare a se cai (de nereushita unei actziuni). (Mai ales despre copii) A lasa (sau a pune) buza = a fi gata sa izbucneasca in plins. ◊ (in diverse constructzii exprimind lipsa de sinceritate fatzarnicie afectare etc.) Vorbeshte din virful buzelor. ▭ Totzi pe buzeavind virtute iar in ei moneda calpa. EMINESCU O. I 150. Facura juramint lui Rudolf mai mult din buza decit din inima. BALCESCU O.II 187. Pe buze miere SHin inima fiere. Marginile unei rani pricinuite de o taietura adinca. 2. Margine (dreapta sau rasfrinta) a unor obiecte (in special cind au forma rotunda). Paraschiv ishi trase mina dar buza capacului i strivi un deget. PREDA I. 180. Pe buzele strachinii o lingura de cositor. DELAVRANCEA H. T. 26. Vasile se scida aprinse o luminarica de ceara lipita de buza unui sfeshnic de alama. VLAHUTZA O. A. 345. ◊ Expr. A fi in buza tunului = a fi expus in bataia tunului; p. ext. a se afla intrun loc primejdios. Pururea in buza tunului silitzi a bivuaca sub un cort. NEGRUZZI S. I 39. (Rar) Plin pina in buze = foarte plin; plin ochi. Ulcica... plina pinan buze cu vin roshu. DELAVRANCEA S. 55. 3. Culmea marginea de sus (subtziata) a unui deal a unui pisc a unui shantz a unei paduri etc. V. geana. Unii izbutind sa urce buza dealului se prabusheau... strapunshi de gloantze. CAMILAR N. I 49. Da glas octombren viile naturii! K mustul tinar Soarele se varsa Pe buza tremurata a padurii. BENIUC V. 45. Iau ingropat ieri la Adincata in buza dealului linga shosea. STANCU D. 159. A dat peste stina de oi a lui Gheorghiade cu perdeaua ei de trestie infipta in buza vaii Gerului. POPA V. 114. 4. Ascutzish al unor instrumente de taiat; taish. Baiatul... aduse securea. Uracu o lua shi petrecu degetul pe buza otzelului. DUMITRIU B. F. 105. Cine are barda mica Facai buza subtzirica. ALECSANDRI P. P. 319.