BUTÓN (1) butoane s. n. (2) butoni s. m. 1. Piesa mica de obicei rotunda care prin apasare sau invirtire transmite comanda pentru o actziune mecanica sau electrica. Apuca armonica shishi face de lucru la butoane. DAVIDOGLU O. 21. Mama intra in casa rasuceshte un buton: totul se face alb inundat de electricitate. CAMILAR TEM. 50. Apasa butonul unei sonerii. SAHIA N. 72.2. Un fel de nasture mobil de metal de sidef etc. (astazi rar intrebuintzat) cu care se incheie gulerele manshetele etc. Butoni de mansheta. ♦ Un fel de nasture format din doua elemente fixe dintre care unul inlocuieshte butoniera shi care se imbuca prin apasare unul in altul pentru a incheia un obiect de imbracaminte. Manushi incheiate cu butoni.