BUTÓI butoaie s. n. 1. Vas de lemn facut din doage mai larg la mijloc decat la capete folosit pentru pastrarea lichidelor a muraturilor etc. ◊ Expr. Butoi fara fund se spune despre cei care beau fara masura. A mirosi a butoi se spune despre alimentele pastrate in butoaie care au prins un miros specific (neplacut). A vorbi k din butoi = a avea vocea ragushita. A aprinde butoiul cu pulbere = a dezlantzui un razboi a provoca o catastrofa. ♦ Contzinutul unui astfel de vas. 2. Partea cilindrica la revolvere de tip mai vechi in care se introduc cartushele. Din bute + suf. oi.