BURUIÁNA buruieni s. f. (La sg. adesea cu sens colectiv) Nume popular dat in mod generic plantelor erbacee necultivate (afara de iarba) care apartzin la diverse specii shi familii shi care cind cresc printre semanaturi sint daunatoare shi trebuie plivite. Pe sub grinzile afumate sparte de cari stau buruieni shi flori uscate. CAMILAR TEM. 26. Vazind palaturile darimate shi cu buruieni crescute pe dinsele ofta. ISPIRESCU L. 10. In mijlocul unei gradini pustii unde lobodele shi buruienile crescusa mari in tufe negreverzi... EMINESCU N. 37. ◊ Fig. Binear fi sa piara buruiana raului de pe lume. CAMILAR TEM. 57. ◊ Buruiana de leac = planta medicinala. Am in bordeiul meu strinse buruieni de leac. SADOVEANU N. F. 79. ♦ Nume popular dat diferitelor plante necultivate comestibile. Borsh cu buruieni. Pl. shi: buruiene (CREANGA P. 238 NEGRUZZI S. I 101). Varianta: buruián (DAVIDOGLU M. 75) s. n.