A BURDUSHÍ ~ésc tranz. pop. 1) (lucruri) A vari cu fortza intrun spatziu restrans k sa incapa mai mult; a inghesui; a indesa; a ticsi. 2) (spatzii limitate) A umple pana la refuz; a ticsi. 3) A face sa se burdusheasca. 4) fig. fam. (persoane) A snopi in bataie; a bate zdravan. /Din inv. burdush (burduf)