Definiția cu ID-ul 175119:

Relaționale

BUNĂ-CUVIÍNȚĂ s. decență, jenă, maniere (pl.), pudoare, rușine, sfială, (rar) pudicitate, (latinism rar) pudiciție. (Lipsit de ~.)

Exemple de pronunție a termenului „bună-cuviință

Visit YouGlish.com