BULUC bulucuri s. n. 1. Numar mare de oameni strinshi la un loc; multzime gramada droaie gloata. Curgeau [oamenii] pe ulitza o umpleau de umbre negre shi de glasuri ce creshteau in strigate shi zarva. Pe marginile bulucului unii alunecau in shantz. DUMITRIU B. F. 71. Arunca shi el centura cu. pistolul cum observa k fac totzi cei din bulucurile adunate. SADOVEANU M. C. 107. Cind a ieshit Cosh din bulucul celorlaltzi sfetnici shi a facut doi pashi imparatul a ridicat fruntea shi sa uitat la el posomorit. SADOVEANU D. P. 89. ♦ (Adverbial) a) in masa (compacta) in rinduri strinse cu gramada cu droaia gramada. E mai bine sa ne. gaseasca pe totzi buluc. PAS L. I 17. Dupa rinduiala calaretzilor osmanlii... slujitorii domniilorsale Mihu shi Ciornohut nu umblau buluc k aveau pilc de zece inainte care sa lumineze calea. SADOVEANU F. J. 705. Iatai totzi buluc! ALECSANDRI T. I 98. b) Unul peste altul totzi deodata navalind imbulzinduse inghesuinduse; p. ext. repede iute. V. buzna. O impushcatura... nea scos buluc afara. SADOVEANU P. S. 127. Inhatza pe Ana shi pe Antonia de dupa git shi ieshi cu amindoua buluc pe usha. HOGASH M. N. 42. Turcii casancungiura SHin casa buluc intra ALECSANDRI P. P. 131. 4 Fig. Belshug. Pe piraul care se impinzea la vale din butucul izvorului inverzea o tzesatura de buruiana straina cu foaia grasa shi lucie. SADOVEANU F. J. 376. 2. (In vechea organizare a armatei din TZarile Romineshti) Unitate tactica detashament corespunzind aproximativ efectivului unei companii de soldatzi; p. ext. ceata de oameni inarmatzi. V. pilc. Cu mare strashnicie a patruns mariasa in ordii cit nimic nui putea sta in cale. Iar bulucurile sale de tzarani shi cazacii de la Nipru il sprijineau. SADOVEANU O. I 5.