Definiția cu ID-ul 901759:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BULGÚR s. n. (Munt., Mold.) Grîu măcinat mare, rîșnit sau pisat; crupe de grîu. V. păsat. Borș cu bulgur. ▭ Pupă acestea se dau plachii, uneori făcute cu orez, dar mai de multe ori amestecate cu bulgur și cu păsat. TEODORESCU, P. P. 168. ♦ Mîncare gătită din bulgur. Mă rog, sorioară, să-i poroncești să-mi facă un borș cu perișoare și alivence... și puțintel bulgur, verișoară cu învîrtită la sfîrșit. ALECSANDRI, T. 187.