opțiuni

Definiția cu ID-ul 901619:

Explicative DEX

BUIMĂCÍRE, buimăciri, s. f. Faptul de a (se) buimăci; buimăceală. Vino-ți în sine... Ești în buimăcire. NEGRUZZI, S. III 247.

Exemple de pronunție a termenului „buimăcire”

Visit YouGlish.com