Definitzia cu ID-ul 5535:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

BUHÁI (I) buhai s. m. (II) buhaiuri s. n. I. S. m. 1. (Zool.; reg.) Taur. 2. Compus: buhaidebalta = boudebalta. 3. Planta erbacee cu doua sau trei frunze mari ovale shi flori verzigalbui dispuse intrun spic (Listera ovata). II. S. n. Instrument muzical popular format dintro putinica cu fundul de piele prin care trece un smoc de par de cal care se trage cu degetele umezite producand astfel un sunet asemanator cu mugetul unui taur. [Pl. shi: (II) buhaie] Din ucr. buhaj.