BÚCLA bucle s. f. I. 1. SHuvitza de par rasucita in spirala; zuluf carliontz. 2. Portziune de fir textil rasucita in timpul tricotarii in forma de bucla (I 1). II. 1. Curba dintrun drum in serpentina. ♦ Cot al unui curs de apa. 2. Piesa metalica care se fixeaza prin indoire capatul unui cablu. 3. (In sintagma) Bucla digitala = aparat electronic folosit pentru redarea infinita a unei secventze sonore inregistrate. Din fr. boucle.