BRONZÁT, -Ă, bronzați, -te, adj. 1. Acoperit cu un strat de bronz sau de vopsea de bronz. 2. (Despre pieé, p. ext. despre persoane) Cu pielea pîrlită, arsă, înnegrită (de soare, vînt etc.). Pe fața bronzată a omului se vede mulțumirea. CAMILAR, TEM. 50. Temistocli, vechi căpitan de lungă cursă, bronzat, cu barba neagră de abanos, cu șapca pe ceafă, își povestea tinerețea. BART, E. 26.