BRODERÍE s. f. 1. arta a decorarii unei tzesaturi cu motive ornamentale cusute in relief cu fire din diferite materiale; compozitzia ornamentala insashi. ◊ (p. ext.) ornamentatzie fina. 2. (muz.) ornament melodic realizat prin alternarea unei note dintrun acord cu cea superioara sau inferioara departata cu un (semi)ton. (< fr. broderie)