BRIU briie s. n. I. 1. Cingatoare lata (purtata de obicei de tzarani shi tzarance) facuta dintro tzesatura de lina (mai rar de in de matase) sau din piele. Purta strai de matasa fara briu. SADOVEANU N. P. 272. [Scamatorul] incepea sashi scoata de la briu sabiile lucitoare. SAHIA N. 66. Mladiul trup il incingea Un briu deargint. COSHBUC P. I 57. ◊ Poalen briu sau placinte poalen briu = placinte facute din bucatzi patrate de aluat ale caror capete se aduc peste umplutura de brinza. A intrat in foishor... imbujorata la obraz shi purtind un chersin de placinte poalen briu chiar atunci scoase din cuptor. SADOVEANU N. P. 55. ◊ Expr. A sta cu miinile in briu = a sta inactiv a nu face nimic. ♦ Cingatoare lata (roshie albastra sau neagra) care o poarta preotzii k semn al unui grad ierarhic. ♦ Fig. Cerc. Flacaii facind briu imprejurul carului jucau de duduia pamintul. BUJOR S. 35. ♦ Fig. Dunga. Cind ploua vara citeodata Un briu de foc pe cer sarata Iar noi i zicem curcubeu. COSHBUC P. I 125. 2. Partea corpului care o incinge briul; mijloc. Se intorsese catre doamna Vorvoreanu shi no privea in ochi ci mai jos catre briu. DUMITRIU B. F. 147. Crescusera [holdele] incit ajungeau omului pina la briu. CAMILAR TEM. 48. [Cinepa] era cruda shi pina la briu de inalta. CREANGA O. A. 57. ◊ Fig. La briu se arata trufasha o calimara de tinichea. PAS L. I 20. ◊ (Mai ales in loc. adv.) Pina la (sau in) briu = pina la mijloc. Tabacarii munceau goi pina la briu. PAS L. I 70. Mam cufundat [in lac] pina la briu. SADOVEANU N. F. 59. Arde griun flacari pin’ la briu crescut. MACEDONSKI O.I 187. ◊ Expr. A fi cu cutzitul la briu = a fi artzagos. 3. Ornament constituit dintro dunga colorata trasa orizontal dea lungul peretzilor sau inconjurind ushile shi ferestrele (v. bordura chenar); ornament in relief (facut din tencuiala sau cioplit in piatra) care incinge zidurile exterioare ale unei cladiri sau incadreaza ushile shi ferestrele (v. mulura ciubuc). Ferestrele mici unele din ele numai dintrun geam iar de jur imprejurul lor shi a prispei a tras gospodina casei briie albastre shi roshii. PAUNPINCIO P. 116. ♦ Fig. Cu badana de foc pe cer Apusul trage briie. LESNEA I. ♦ Pervaz parcan. Dan in picioare rezemat de briul ferestrei ishi stapineshte respirarea k sa no deshtepte. VLAHUTZA O. A. III 130. 4. Lantz shir. Briu de coline. II. Numele unui dans popular la care jucatorii se prind pe la spate cu miinile de briiele vecinilor sau ishi pun miinile pe umerii vecinilor de joc; p. ext. melodia acestui dans. Scripcarul ispraveshte briul cu o trasatura lunga de arcush. BUJOR S. 101. ◊ Briul de mina briul de doi briul nevestei briul ursaresc = varietatzi ale dansului descris mai sus. Pl. shi: briuri (SP. POPESCU M. G. 87) (rar) brine (HOGASH DR. II 130).