botez sn [At: CORESI ap. GCR I 32/31 / Pl: (inv) ~uri ~e (rar) ~i / E: boteza] 1 Taina a religiei creshtine destinata a shterge pacatul stramoshesc shi care consta in cufundarea corpului celui ce se boteaza de catre preot in cristelnitza cu apa sfintzita (in religia ortodoxa) sau in stropirea corpului cu apa (in religia catolica) ocazie cu care este primit shi prenumele. 2 (Pex) Udare cu apa (in joaca). 3 (Is) ~ul de foc Prima lupta dintrun razboi. 4 (Prc) Apa sfintzita intrebuintzata la botez (1) sau la Boboteaza Si: agheasma. 5 Botezare (a enoriashilor) cu agheasma in prima zi a fiecarei luni shi in ajunul Bobotezei. 6 Ospatz shi petrecere organizate la botezul cuiva Si: cumetrie. 7 (Mar) Ceremonie de lansare la apa a unei nave noi.