borhót sn [At: COSTINESCU / V: ~rohodnă sf / A și: bór- / Pl: ~uri / E: nct] 1 Amestec de cereale sau fructe fermentate, din care se obțin băuturi alcoolice. 2 Rămășițele de borhot (1), după ce s-au obținut berea, țuica etc. Cf boștină, boroghină, bozorină, bortilă, boască. 3 (Pex) Rămășiță inutilă Cf brac, goz. 4 (Rar; lpl) Măruntaie de animal necurățate. 5-6 (Dep) Persoană obeză (și murdară).