BON bonuri s. n. 1. Dovada provizorie care confera detzinatorului dreptul de a ridica o marfa un obiect incredintzat spre pastrare sau alte valori. ♦ Nota pe baza careia cumparatorul achita shi ridica marfa intrun magazin. 2. (In oranduirea capitalista) Hartie de valoare emisa de stat sau de o institutzie financiara recunoscuta de stat. ◊ Bon de tezaur = obligatzie emisa de Ministerul Finantzelor reprezentand un imprumut pe termen scurt cu dobanda. Fr. bon.