BON (< fr.) s. n. Document (cu valabilitate limitata in timp) care confera detzinatorului sau dreptul de aprimi ceva sau de a beneficia de ceva; nota de plata pe baza careia se achita marfuri sau servicii ♦ B. de lucru = document pe baza caruia se executa o lucrare shi care serveshte la evidentza muncii prestate precum shi la calculul platzii cuvenite pentru ea. ♦ Bonuri de tezaur = titluri de imprumut (purtatoare de dobinda) emise de ministerul finantzelor sau de tezaur pentru a obtzine fonduri de la cetatzeni sau de la banci in vederea acoperirii unor goluri bugetare. ♦ Bonuri de casa = titluri emise mai ales de intreprinderi sau de banci pentru procurarea de fonduri pe termen scurt. Dupa natura emisiunii publice sau private exista b. la purtator sau la ordin. B. de c. au acelashi regim fiscal k al obligatziunilor. ♦ B. de subscriptzie = titluri atashate obligatziunilor conferind dreptul subscrierii acelei obligatziuni unei actziuni. Conditziile de subscriere sint stabilite de la inceput. Daca bonul este separat de obligatziune face obiectul unei cotatzii separate.