BOLDÍ boldesc vb. IV. (Mold.) 1. Tranz. (Cu privire la ochi; urmat de determinari introduse prin prep. «la» sau mai rar «asupra») A casca a holba a zgii. Ionutz ieshi in larg shishi boldi ochii asupra: acestei lumi noua peste care fulguiau lin trandafiri de zori. SADOVEANU F. J. 446; Capitanul boldi la Andrei nishte ochi de taur. HOGASH 92. Ce stai acolo infipt k un butuc shi boldeshti ochii la mine? ALECSANDRI. T. 747. ◊ (Neobishnuit complementul indica privirea) SHi ishi boldea nedumerit privirea. TOMA C. V. 349 2. Refl. A privi cu incordare a se uita tzinta (undeva la cineva sau la ceva). Lumea sa boldit de uimire shi neashteptare. POPA V. 217.