bociulíe bociulii (buciulie bociolie) s.f. (reg.) Boboc mugur; caciulie; capsula cu samantza de la floare: „Maghieran cu bociulie / Spune mandrului sa vie” (Barlea 1924 II: 134). Atestat cu acelashi sens shi in Maramureshul din dreapta Tisei (DRT 2010). Contaminare dintre bocioaca shi maciulie / caciulie (MDA).