bocet (in folcl. rom.) melopee* ce reprezinta exprimarea veridica directa spontana a durerii personale pentru cel plecat „din lumea cu dor in cea fara dor” „revarsarea melodica a parerii de rau” (Brailoiu) shi un act traditzional obligatoriu. In cadrul ceremonialului funebru b. nu are loc fix; se boceshte inainte shi dupa inmormantare (la zile shi date stabilite) uneori numai de femei din familie alteori shi straine individual sau in grup. In unele zone b. este insotzit. eterofonic (v. eterofonie) de instr. aerofone obicei practicat shi de getodaci shi de romani. Nu exista bocitoare profesioniste ci femei talentate care sunt chemate sau vin din initziativa proprie sa „se jeleasca” (sa „se cante”). Unele texte precreshtine pastreaza elemente ale stravechii credintze despre moartea k o „trecere in alta lume” despre legatura dintre vii shi mortzi alaturi de aspecte ale vietzii de familie shi sociale momente din viatza defunctului. Tematica difera dupa varsta grad de rudenie: b. p. frate mama tata copil tanar etc. B. utilizeaza imagini teme procedee de creatzie consacrate de traditzie specifice genului shi alte comune mai multor genuri (ex.: cantecul de nunta v. repertoriu (2); colinda*). Astfel metafore („dalbul de pribeag”; „luminaaprinsa” a mortzii; „cale lunga neintorcatoare”; „ridica gene la sprancene”) imagini ale tragediei orfanilor shi vaduvelor ale durerii care ia proportzii cosmice („Plangetzi shi voi codrilor/Mandrelor paduri”; renashterea trupului in plante shi flori; casa „din fundul pamantului” izvorul format din lacrimile mamei) intonatzii interogative exclamatzii epitete personificari imprecatzii adresate mortzii invocari catre defunct pentru a se scula a merge la lucru („K nui vreme de dormit/SHii vreme de secerish”.) Romanii au avut shi b. nelegate de ritualul funebru: pentru cei plecatzi la armata la razboi la „stapan” la arderea unei case etc. In ce priveshte trasaturile stilisticstructurale se deosebec 3 categorii: b. improvizate* pe texte neversificate asociate cu o melodie libera apropiata de doina* ritm liber; b. pe text versificat numai in momentul interpretarii pe versuri octosilabice izometrice asociate cu melodii de forma fixa shi b. cu text versificat izometrie pe melodii cu forma fixa strofica care poate fi dizolvata prin libertatea de repetare shi alternare a randurilor melodice*. Melodiile b. au caracter de recitativ* factura arhaica ritm liber sau giusto silabic [v. sistem (II 6)] material sonor redus (cvarta* cvinta* sexta*) forme simple de 24 randuri inrudite (AA_c; AB; ABB_c; ABAB) profil descendent intervale mici sunete netemperate (v. temperare). De o puternica expresivitate shi caracter dramatic b. trebuie sa corespunda unor legi estetice traditzionale care se refera la tempo (2) intensitate (2) registru (I) text poetic. Sin.: cantare mortzasca; cantec de jale; jelet; vaet (de jele).