BLOC blocuri s. n. 1. Bucata mare dintro materie solida shi grea; masa solida dintro singura bucata. Bloc de piatra. 2. Gramada de lucruri considerate k alcatuind o masa unica. ◊ Loc. adv. In bloc = impreuna laolalta. ♦ Bloc de desen = teanc de foi de hartie taiate egal shi prinse intre ele intrebuintzate la desenat. 3. Cladire de dimensiuni mari cu numeroase etaje. 4. Aliantza intzelegere (intre state partide grupari etc.) pentru realizarea unor scopuri comune. ♦ (Inv.) Blocada. 5. Piesa metalica turnata care cuprinde unul sau doi cilindri shi cutia sertarului unei mashini cu aburi (sau cilindrii motorului cu ardere interna camerele de racire shi conductele de distributzie). 6. (In expr.) Instalatzie de bloc = instalatzie de cale ferata care serveshte la sigurantza circulatziei prin automatizarea comenzilor shi manevrelor. Fr. bloc (3) germ. Block[haus].