BLOC¹ s.n. 1. Bucata masa mare dintro materie grea shi tare; corp obiect dintro bucata. ♦ Bloc continental = sector al scoartzei terestre de mari dimensiuni inconjurat de depresiuni oceanice sau marine de mare adancime. ♦ (Poligr.) Caracter de litera inrudit cu caracterul grotesc. 2. Gramada de obiecte de lucruri etc. care formeaza o masa unica. ◊ In bloc = impreuna laolalta global. ♦ (Filat.) Ansamblu de marci poshtale neseparate intre ele desprinse impreuna dintro coala. 3. Pachet mapa de foi de hartie egale prinse impreuna servind pentru a face insemnari desene etc. 4. Piesa metalica turnata care cuprinde cilindrii unui motor. 5. (Ferov.) Mecanism care permite manevrarea acelor din cabina acarului sau din statzie. ◊ Bloc sistem = dispozitiv de semnalizare folosit pentru a evita orice ciocnire intre trenuri care circula sau manevreaza pe aceeashi linie. 6. Grup de voleibalishti care sar la fileu pentru a impiedica pe adversari sa inscrie un punct dintro lovitura de atac. [< fr. bloc cf. (3) blocnotes (4) blocmoteur].