binevoitor - definiție DLRM | dexonline

Definiția cu ID-ul 536694:

Explicative DEX

BINEVOITÓR, -OÁRE, binevoitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care are bunăvoință față de cineva. – Din binevoi + suf. -tor.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de lgall
acțiuni
- link permalink

Exemple de pronunție a termenului „binevoitor”