Definiția cu ID-ul 417439:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
biná (binále), s. f. – Clădire în construcție. – Mr. binae. Tc. bina (Roesler 589; Șeineanu, II, 52; Lokotsch 307; Ronzevalle 51); cf. ngr. μπινᾶς, bg. bina. – Der. binagiu, s. m. (antreprenor de construcții).