BETZÍE betzii s. f. 1. Stare in care se afla omul alcoolizat; stare de ebrietate. ♦ Consumare regulata de alcool in mari cantitatzi; alcoolism etilism. 2. Petrecere la care se bea foarte mult alcool; chef. 3. (In sintagmele) Betzie rece (sau cu stupefiante) = stare de ametzeala de hiperexcitatzie sau de halucinatzie provocata de introducerea stupefiantelor in organism. Betzie alba = toxicomanie. Betzia adancurilor = stare de euforie provocata de creshterea azotului in sange la persoane care coboara la mari adancimi in mari sau oceane. 4. Fig. Stare sufleteasca de tulburare de uitare de sine. ♦ Betzie de cuvinte = inshirare bombastica de cuvinte stil umflat. Beat + suf. ie.