Definiția cu ID-ul 324947:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BELȘÚG ~uri n. Cantitate de bunuri care întrece cu mult necesitățile obișnuite; abundență; îndestulare. * Din belșug a) în cantitate mare; mult; b) din plin; cu prisosință. /<ung. bölség