BAUTÚRA bauturi s. f. 1. Lichid care se bea pentru a astimpara setea de placere k doctorie etc. Iarashi se urcase parca aburul bauturii in capul lui. PAS L. I 30. Un mosh mai vechi dintre neamuri... a inchinat strainilor de fatza un pahar de bautura. SADOVEANU N. F. 40. Hirca sa incredintzat k imparatul doarme bizuinduse... in puterea bauturii sale. CREANGA P. 100. 2. (Abstract) Baut (2). De prea multa bautura muri. POP. ◊ Expr. A se da la bautura = a se da la betzie; a se apuca de baut. ♦ Petrecere la care se bea chef. O dusesem intro bautura... M. I. CARAGIALE C. 8. Pronuntzat: bau. Varianta: (regional) beutúra (ARDELEANU D. 122 BUDAIDELEANU TZ. 320 ALECSANDRI P. P. 188) S. f.