Definiția cu ID-ul 1133571:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BARTĂ s.f. (Ban., Trans. N) Cunună cu care fetele își împodobesc capul. Partĕ. AC, 358. Îi în loc greu depărtată Și cu gînduri încercată. Îi cu bartă, nu-i cepsată, Fie-i gura sărutată. CÎNTECE, 3r. Variante: partă (AC, 358). Etimologie: germ. Borten, magh. párta. substantiv feminin