Definitzia cu ID-ul 416371:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bárba (ắrbi) s. f. Par crescut pe barbie shi pe obraji. Mr. megl. barba istr. borbę. Lat. barba (Pushcariu 182; REW 994; CandreaDens. 133; DAR) comun tuturor limbilor romanice. Der. barbarie s. f. (batrin ramolit boshorog); barbos adj. (cu barba); barbushoara s. f. (caracuda plevushca). Din rom. provine sas. bärbos. Cf. shi barbat.