BANUI banuiesc vb. IV. 1. Tranz. (De obicei urmat de determinari) A presupune (orientinduse dupa unele aparentze) a presimtzi a avea o intuitzie. Banuiam k nam so mai gasesc la intoarcere. SADOVEANU N. F. 28. Modest pina a roshi cind auzea laude pentru scrierile lui [Filimon] na banuit niciodata k era un scriitor de mare merit. GHICA S. A. 84. ◊ (Cu complement dublu) Am ajuns in locuri necunoscute. Leam banuit k sint locurile mele. SADOVEANU N. F. 58. ◊ (Rar construit cu dativul pronumelui reflexiv) Cine shar fi banuit k eu voi fi vrodata tatal a trei copii grashi voinici shi nebunatici? DELAVRANCEA H. T. 207. Zinele celelalte incepura ashi banui ceva dar iara se imbarbatau [zicindushi]: E fata k shi noi. RETEGANUL P. II 13. 2. Tranz. A lua cunoshtintza de un obiect mai mult ghicindul sau presupunindui prezentza; a intrezari. Se uita mereu pe ferestre acolo unde banuia prin intunerec arbori shi o zare nemarginita. DUMITRIU B. F. 44. Fara de a fi vazut sau macar banuit de garnizoana turceasca ishi asheza pe la 10 ore cele doua tunuri k la 2000 metri in fatza tabiei. ODOBESCU S. III 573. Astfel poate vom ajunge a banui shi tzara shi epoca in carele cintul elenic shia facut loc in limba romina. ODOBESCU S. I 214. ◊ Refl. pas. Printre salcii... se putea banui oglinda rece shi lucie a Dunarii. DUMITRIU N. 276. 3. Tranz. A considera pe cineva (orientinduse dupa unele aparentze) drept autor al unei fapte rele a suspecta a nutri o banuiala. Il banuia de asemenea k e cu mina lunga. PAS L. I 80. Tragi cu ochiul la neveste... Da teor banui barbatzii SHio patzeshti. COSHBUC P. I 238. De cusut nare chef Cimi ieseafara pe prag Sa vaza pe cin’ie drag. Dacontrebi daco cirteshti Ea zice co banuieshti. TEODORESCU P. P. 345. 4. Intranz. (Mold. de obicei construit cu dativul) A se supara (pe cineva) a lua cuiva (ceva) in nume de rau ai face mustrari. Cititorii noshtri nu ne vor banui daca ne vom opri cam mult la analiza unor fraze. GHEREA ST. CR. II 57. Asha a trebuit sa se intimple shi nai cui banui. CREANGA P. 223. [Mama ta] ma mustra K teoi dezmierda SHi mia banui K teoi prea iubi. ALECSANDRI P. P. 8. ◊ (Mai ales in formule de politetze in constructzii negative) Stapine sa nu banuieshti da am sa zic shi eu o vorba. CREANGA P. 154. Adelutza nui de obrazu dvoastra... Adica sa nu banuieshti. ALECSANDRI T. I Va rog sa nu banuitzi k vi le spun aceste. NEGRUZZI S.I 199. 5. Intranz. (Transilv. Mold.) Ai parea rau de ceva a regreta. Iubeshte mindra iubeshte. Da ia seama ce iubeshti Nu cumva sa banuieshti Sa nu iubeshti o naluca So iubeshti shi sa se duca! JARNÍKBIRSEANU D. 251. ◊ (Construit cu dativul pronumelui reflexiv) De cumva o vei lua de mare nacaz near fi iara de nu o vei lua tzii banui dupa ea. RETEGANUL P. III 17. Uitinduse cu multzemire la trecuta ei viatza in care nu are ashi banui nici de o gresheala. NEGRUZZI S. I 289.