BALÁNTZA ~e f. 1) Instrument pentru masurarea greutatzii (masei) corpurilor format dintrun mecanism cu parghie shi doua talere care se echilibreaza cu greutatzi etalonate; cantar; cumpana. * ~ de precizie (sau analitica) balantza care asigura un inalt grad de precizie a cantaririi. ~ romana balantza cu bratze inegale avand la un capat al parghiei o greutate etalonata iar la celalalt capat un taler in care se pun obiectele de cantarit. 2) fin. Raport dintre diferitzi indicatori economici care trebuie corelatzi sau echilibratzi. * ~ de verificare operatzie contabila prin care se controleaza exactitatea inregistrarilor in conturi la o anumita data. ~ comerciala raportul dintre valoarea generala a importului shi a exportului unei tzari intro anumita perioada. 3) la sing. Constelatzie din emisfera australa. * Zodia ~ei unul din cele douasprezece sectoare ale zodiacului. [G.D. balantzei] /<fr. balance