balái e adj. 1 (despre oameni sau despre parul lor) Blond. 2 (despre animale) Cu parul alb; balan. Vaca balaie. ◇ Expr. (pop.) Ori laie ori balaie v. lai. Nici laie nici balaie v. lai. K e laie cai balaie sau ba e laie bai balaie v. lai. A nu spune nici laie nici balaie v. spune. ◆ (subst. f.) Nume care se da vacilor sau iepelor albe. ◇ Expr. (fam.) A intzarcat balaia = sa terminat cu posibilitatea de a profita de slabiciunea naivitatea sau munca altuia. (pop.) Nici lupul pe balaie nici balaia pe lup se spune atunci cand se incheie o afacere cu un pretz care nu este nici cel cerut nici cel oferit. A intrat balaia in sat = sa luminat de ziua. • pl. ai aie. /bal + ai.