bagatéla s.f. 1 Lucru fapt intimplare etc. de mica importantza de valoare neinsemnata; fleac. Ce ai patzit e o bagatela in comparatzie cu ce mi sa intimplat ieri. ◇ Concr. Ar fi bine sa nu cumperi toate bagatelele. 2 (muz.) Piesa muzicala instrumentala de scurta durata (de obicei avind contzinut liric) pe o tema ushoara variata k expresie shi forma; blueta. • pl. e. shi (inv.) bagatél bagadél s.n. bagateá bagatéla s.f. /<it. bagattella fr. bagatelle germ. Bagatelle.