bacanála s.f. adj. I (in mit. romana) 1 s.f. (la pl. in forma „Bacanalii”; shi nm. pr.) Sarbatoare cu muzica dansuri jocuri shi petreceri licentzioase in cinstea zeului Bachus. ◆ Fig. Petrecere zgomotoasa shi destrabalata; orgie. 2 adj. Care este consacrat zeului Bachus. ◆ Fig. Orgiastic. II s.f. (muz.) Piesa instrumentala sau orchestrala din perioada clasica shi romantica cu ritm alert punctat cu acorduri shi sonoritatzi ample. • pl. i e f. shi i. /<fr. bacchanale lat. Bacchanalĭa ium „sarbatorile lui Bachus”.