babatíe babatii s.f. 1. Element din sistemul de evacuare a fumului provenit de la cuptor; este construit din barne de lemn lipite cu lut shi are o forma piramidala; este amplasat in tinda la nivelul plafonului. Are rolul de a aduna shi a raci fumul ce se ridica de la hornul vetrei (SHainelic 1986: 77); baba babuie babaca. 2. Parascantei la casele tzaraneshti vechi situat in pod (Biltziu): „Mai demult o avut ashé babacan pod k un cuptor din lespez’ de piatra shi acolo il puné p’on shir de drod” (Biltziu 2001: 280). Din baba + suf. atie (NDU MDA). Cuv. rom. > magh. babatyi; bobotyi (Bakos 1982).