Definitzia cu ID-ul 413217:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
babalíc (babalíci) s. m. 1. Batrin mosh neputincios. 2. Stilp par. Var. babaluc bubuluc. Megl. babaloc. Tc. babalik „parinte” titlu de reverentza (SHeineanu II 31) cf. bg. babaluk „bunic”. Var. se intzeleg mai ales pentru sensul 2. Expresia din babaluc „din totdeauna” care se foloseshte in Banat (DAR) reprezinta sb. babaluk de aceeashi provenientza.