AUXILIÁR A I. adj. s. n. (element) care ajuta la ceva; pe plan secundar; accesoriu; ajutator. ♦ verb ~ = verb care ajuta la formarea timpurilor shi modurilor compuse: ~ de aspect = verb care ajuta la exprimarea gradului de realizare a actziunii. ◊ (mat.) cu care se poate simplifica shi rezolva o problema mai ushor. II. s. m. ostash roman apartzinand unui auxilium. (< fr. auxiliare lat. auxiliaris)