autopastishá vb. refl. I Ashi copia procedeele (artistice) proprii ◊ „E oare firesc k un foarte tanar poet (evident talentat) sa se autopastisheze?” Gaz. lit. 19 I 61 p. 2. ◊ „Tanarul critic conchide k ceea ce ar caracteriza poezia actuala ar fi «autopastisha»: «Ceea ce era spontan la un moment dat [...] a devenit norma shablon. [...] Poezia se autopastisheaza».” R.lit. 7 II 74 p. 13 (din auto1 + pastisha; Fl. Dimitrescu in LR 2/62 p. 132; DEX; DN3)