ATZIPÍ atzipesc vb. IV. Intranz. A incepe sa doarma a cadea in ushoara adormire a fi cuprins de un somn ushor. Cind shi puii ciutelor Atzipesc prin cring. Eu ma plec tacutelor Ginduri. TOMA C. V. 96. Atzipesc intrun somn bolnav de greu k o noapte imensa cu toate geamurile cerului inchise. POPA V. 153. Eu numai ma lasasem pe pat nici nu atzipisem. SADOVEANU N. F. 88. Atzipea shi ea cite nitzel zdrobita de oboseala shi cind se deshtepta tresarea spaimintata de presimtziri sinistre. VLAHUTZA O. A. 130. Biata nora care deabia atzipise de voie de nevoie trebui sa se scoale. CREANGA P. 7.