ASIGURÁ asígur vb. I. 1. Tranz. A constitui o garantzie pentru infaptuirea unui lucru; a face k infaptuirea sa fie sigura; a pregati ceva in mod sigur durabil; a garanta. 2. Tranz. shi refl. A (se) incredintza. Ma asigurat varul meu Iancu... k se pregateshte un proiect de biruri (ALECSANDRI). 3. Tranz. shi refl. A incheia un contract de asigurare a vietzii a unui bun. Din a³ + sigur (dupa fr. assurer).