ASIGURÁ vb. I. tr. a da o garantzie pentru infaptuirea unui lucru; a face ceva sigur; a garanta. II. tr. refl. 1. a(shi) lua masuri de sigurantza a (se) incredintza. 2. a incheia un contract pentru ocrotire materiala in caz de boala de calamitatzi accidente etc. (dupa fr. assurer)