asigurá [At: SHINCAI HR. II 15 / V: (inv) asecu / Pzi: asigur (inv) réz / E: a³ + sigur cf fr assurer] 1 vt A face k infaptuirea unui lucru sa fie sigura durabila. 23 vtr A incheia un contract de asigurare (3) a vietzii a unui bun. 4 vr (Iuz; ie) A se ~ la „Dacia” A capata o nota rea shi a i se schimba dramatic situatzia shcolara. 5 vr Ashi lua toate masurile de precautzie pentru a se pune in sigurantza. 6 vr A se ingriji sa aiba cele necesare traiului. 7 vt (Teh) A fixa elementele asamblate ale unui sistem tehnic pentru a nu se deplasa. 8 vt A da cuiva garantzii asupra unui lucru Si: a garanta a incredintza.