ASÉMENEA¹ adj. invar. 1. (Urmat de determinari la dativ sau introduse prin prep. «cu»; de obicei preceda substantivul) Care este asemanator (k infatzishare structura situatzie calitatzi etc.); care seamana in oarecare masura sau este egal intru totul care este la fel intocmai deopotriva fara nici o deosebire. Ochii ei negri asemenea sint Cu negrele boabeale murii. COSHBUC P. II 38. O fata scrisa de frumoasa incit nu se mai afla eishi asemenea alta sub soare. SBIERA P. 23. (In forma asemene) Nu e nimic shi totushi e O sete carel soarbe E un adinc asemene Uitarii celei oarbe. EMINESCU O. I 176. ♦ (Despre figuri geometrice) Care au laturile omoloage proportzionale shi unghiurile egale. Teorema lui Thales aplicata la triunghiuri asemenea. ◊ Expr. A face (o cladire) asemenea cu pamintul = a distruge complet a darima a face una cu pamintul. 2. Care este la fel cu ce sa spus sau infatzishat mai inainte; astfel de... atare. Asemenea oameni dau cifrelor viatza Prin ei cincinalul e viu! DESHLIU M. 72. Inainte de a bea... a inginat cuvintele potrivite in asemenea imprejurari. SADOVEANU N. F. 16. Dar nimeni nu sa gindit la asemenea lucru. SAHIA N. 43. Auzisera... povestinduse de asemenea fleacuri. ISPIRESCU L. 9. 3. (Dind valoare de superlativ cuvintului urmator) Atit de... asha de... (mare puternic bun rau etc.). Nu se mai afla pe lumea asta asemenea osinda. SADOVEANU N. F. 6. Nu mai vazuse asemenea scumpeturi. ISPIRESCU L. 38. ◊ (Precedat de articolul nehotarit) Un asemenea om nu se afla in armie. BALCESCU O. II 258. ◊ (Precizat printrun al doilea adjectiv care urmeaza sau preceda substantivul) O asemenea fata viteaza ar fi numai buna sa o ia el de sotzie. ISPIRESCU L. 19. Apoi zi k nutzi venea sa porneshti la drum... cu asemenea om vrednic shi deapururea vesel. CREANGA P. 108. Variante: asémene (CREANGA A. 150 NEGRUZZI S. I 45) asémeni (DUMITRIU B. F. 39 BANUSH in POEZ. N. 33) asémine (NEGRUZZI S. I 174) adj. invar.