ASCULTÁRE ascultari s. f. Actziunea de a asculta shi rezultatul ei. ◊ Expr. A fi (sau a sta etc.) sub ascultarea cuiva = a fi in slujba sub autoritatea sub stapanirea cuiva. ♦ Fagaduintza de deplina supunere fatza de biserica facuta de monahi; ucenicie facuta de cel ce intra in monahism. V. asculta.