ARTÍCOL articole s. n. 1. Compozitzie cu caracter informativ documentar shtiintzific etc. care are un contzinut de sine statator shi se tipareshte intro publicatzie periodica. Articolele din presa burgheza occidentala oglindesc faptul k dificultatzile crescinde economice shi ascutzirea contradictziilor economice dintre tzarile capitaliste capata tot mai mare insemnatate in determinarea politicii acestor tzari. SCINTEIA 1953 nr. 2642. ◊ Articol de fond = articol cu un contzinut general de indrumare de orientare in problemele importante actuale; editorial. Cezar... scrie zorit articolul de fond. VLAHUTZA O. A. 256. Articolprogram = text scris care cuprinde in linii largi conceptziile shi programul de activitate ale unei publicatzii periodice la inceputul aparitziei sale. 2. Diviziune sau subdiviziune intrun document oficial juridic legislativ etc. marcata de obicei printrun numar de ordine sau printro litera. Constitutzia R.P.R. are 105 articole. ▭ Uneori se desfata ascultinduse pe sine cum declama cu patos fara sa cunoasca nici un articol din lege. BART E. 265. ◊ Diviziune care contzine denumirea sursei de venit sau a motivului de cheltuieli intrun buget sau intrun lian financiar. V. capitol. 3. Produs al muncii care circula in societate prin cumparare shi vinzare; obiect de comertz. Capitalistul il pune ashadar pe muncitor sa confectzioneze o valoare de intrebuintzare anumita un articol determinat. MARX C. I 165 ◊ Articol de larg consum (mai ales la pl.) = obiect produs pentru a satisface nevoile de trai ale omului: alimente imbracaminte obiecte casnice etc. Un foarte important element al creshterii salariului real este reducerea pretzurilor la articolele de larg consum. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 335 2/3. 4. Particula care se alatura unui substantiv sau unui echivalent al lui pentru a individualiza obiectul denumit de acesta. Articol adjectival. Articol hotarit. Pl. shi: (invechit s. m. 12) articoli (ODOBESCU S. I 499). Varianta: (invechit 1) artícul s. n.